Blog

A început vacanța de Paște, iar asta înseamnă mai mult timp liber pentru copii. Pe lângă plimbările îndelungate în natură și jocurile preferate ale celor mici, vă recomandăm să organizați câteva workshopuri de Paște care le dezvoltă imaginația, creativitatea și coordonarea motorie. Aceste activități sunt distractive și accesibile, pentru că majoritatea materialelor le aveți la îndemână sau nu costă o avere.

Suport pentru ouă de Paște

Nu vă grăbiți să aruncați cutiile în care s-au păstrat ouăle de găină! Ele pot deveni elemente de decor nemaipomenite, doar dacă îi chemați pe cei mici și organizați împreună o oră de creație. Micuții vor fi încântați, mai ales că aceste cutii incolore și neutre se vor transforma în puișori, găinușe sau cocoși.

Veți avea nevoie de:

• 1-2 cutii (cofraje) pentru ouă
• Lipici
• Foarfecă
• Fetru roșu sau hârtie colorată roșie
• Acuarelă albă sau galbenă și pensulă
• Marker negru

Cum confecționăm figurinele?

Pentru început, decupăm cutia pentru ouă așa cum este indicat în imagine. Fiecare figurină va fi colorată cu acuarelă albă sau galbenă. Puteți aplica două straturi de vopsea, astfel încât nuanța să fie mai accentuată. Între timp, pregătim creasta și ciocul. Le putem confecționa din fetru sau hârtie de colorat. Desenăm pe figurine câte două puncte negre mici în zona ochilor, după care lipim creasta și ciocul în locul corespunzător. Figurinele noastre sunt gata! Le puteți folosi pe post de suport pentru ouăle colorate de Paște!

Mozaic din coji de ouă

Pentru că vrem să devenim mai prietenoși cu mediul înconjurător și să reciclăm tot ce putem, v-am pregătit încă o idee minunată pentru această vacanță de Paște. Copiilor le place să coloreze și să deseneze, iar această activitate le va aduce multă satisfacție. În timpul acestei activități, copiii vor învăța cum să îmbine corect culorile și formele.

Veți avea nevoie de:

• Foi de hârtie
• Coji de ouă proaspete
• Adeziv PVA
• Foarfecă
• Carioci, creioane
• Pensulă pentru adeziv
• Riglă
  
  

Cum asamblăm mozaicul?

În primul rând, vă recomandăm să optați pentru coji de ouă în stare proaspătă (coaja de la ouăle fierte are o structură instabilă). Pregătiți o coală de hârtie groasă pe care copilul va desena un obiect sau un peisaj simplu, fără prea multe detalii și elemente minuscule. Pentru copilașii mai mici, o idee bună ar fi să-și contureze palma. Cojile de ouă vor fi spălate și uscate din timp, după care se va înlătura și membrana din interior. Pregătiți bucăți mai mari și mai mici, grupându-le conform elementelor din desen. La necesitate, colorați-le cu ajutorul unei carioci. Începeți să aplicați adezivul pe detaliile mai mari, aplicând apoi cojile în spațiile goale. Continuați și cu detaliile mai mici. În spațiile libere, puteți adăuga și elemente desenate cu creioane colorate sau carioci. Atunci când mozaicul este gata, puneți ceva greu deasupra, pentru a fixa tabloul.

Poster gigant de colorat

Vacanța de Paște ar trebui să fie interesantă atât pentru copii, cât și pentru părinți. Petreceți mai mult timp împreună, testând o activitate care până mai ieri era pe lista celor interzise. Ne referim aici la desenatul pe pereți. Lăsați prejudiciile la o parte și creați-vă propriul spațiu de colorat, care va deveni un punct de atracție pentru toți membrii familiei.

Veți avea nevoie de:

• PicTub
• Un spațiu liber pe perete sau pe podea
• Multă imaginație

Cum începem să colorăm?

Vestea bună este că PicTub conține absolut tot de ce aveți nevoie pentru a începe să colorați. Începând cu tubul gros din carton în care poți păstra lucrările voastre și continuând cu posterul gigant de colorat (100 cm × 70 cm), lipici special pentru fixarea posterului de perete (nu lasă urme, nu vă faceți griji) și un set din 12 carioci care se usucă instant și sunt disponibile în mai multe culori intense.

Avem pentru voi șase tematici diferite: Dinozauri, Jungla, Poveste, Zâne și Ponei, Supereroi precum și Anul Nou.

Spor la treabă!

Activitățile casnice sunt ideale pentru ca micile noastre ajutoare să învețe o suită unitară de acțiuni, de pildă, de când își ia șorțul și îl pune pe el până la spălatul și ștersul vaselor.

Când participă și copilul, îndeplinirea sarcinii se desfășoară mai lent și necesită supraveghere. Nu trebuie să avem așteptări prea mari – feliile de banană s-ar putea să fie cam zdrobite, iar păstăile de fasole să n-aibă toate capetele rupte. Totuși, odată ce a căpătat îndemânare, copilul va deveni din ce în ce mai independent.

Iată câteva idei despre cum poate să ne ajute cel mic în gospodărie:

• Îngrijirea plantelor – să ude plantele, să le șteargă frunzele de praf, să planteze semințe, să aranjeze florile în glastre mici (folosind o pâlnie și o carafă pe măsura lui).
• Servirea gustării – să-și ia mâncarea dintr-un loc accesibil (pe care îl aprovizionăm zilnic, împreună cu el, punându-i la dispoziție doar atât cât vrem să mănânce), să decojească și să felieze fructele, să stoarcă suc de portocale, să toarne apă de băut dintr-o carafă mică.
• Punerea și strângerea mesei – să pună și să strângă masa, să spele vasele.
• Prepararea aluaturilor – să măsoare sau să adauge diverse ingrediente (pe rând, dacă sunt 2 sau mai mulți copii), să le amestece.
• Curățenie – să măture, să șteargă praful, să șteargă petele de pe jos, să curețe geamurile, să lustruiască oglinzile.
• Îngrijirea animalelor de companie – să-l hrănească, să ne ajute să-l scoatem la plimbare, să-i umple castronul cu apă.
• Toaleta personală – să-și sufle nasul, să se pieptene, să se spele pe dinți și pe mâini.
• Îmbrăcarea – să-și pună / să-și scoată șosetele, să-și ăună un ticou, să-și tragă pantalonii, să-și îmbrace geaca, să exerseze încheierea și descheierea fermoarelor / capselor / nasturilor, legarea și dezlegarea șireturilor.
• Pregătirea locuinței pentru a găzdui musafiri – să facă paturile, să pună un prosop curat pentru oaspeți, să strângă jucăriile.
• Spălatul rufelor – să ducă hainele murdare la coșul de rufe, să pună / să scoată hainele din mașina de spălat.

Activități cotidiene în casă, împreună cu copiii
după Simone Davies

Montessori și Waldorf sunt unele dintre cele mai populare și apreciate sisteme educaționale neconvenționale din lume. Aceste metode de învățământ atipice au luat amploare și au atras rapid interesul tot mai multor instituții sau părinți pentru educația primară a copiilor lor. Deși ambele tipuri de școli, prima întemeiată de Maria Montessori și a doua de Rudolf Steiner, au o mulțime de caracteristici și lucruri în comun, filosofiile lor diferă totuși din mai multe puncta de vedere.

Stilul de învățare sau predare

Montessori: școala crede în copil și abilitatea lui de a ști ce dorește de la el și de la viață și îl lasă să aleagă ceea ce vrea să studieze, profesorul fiindu-i doar un ghid în procesul cunoașterii.

Waldorf: folosește o abordare direcționată spre profesor în sala de clasă, care îndrumă copilul spre dobândirea cunoștințelor și aprofundarea materiei, el este cel care predă, copilul supunându-se materiilor impuse.

Activități de învățare

Ambele sisteme educaționale folosesc metode neconvenționale pentru asimilarea informațiilor și nu se bazează pe note sau testări. Din punct de vedere al activităților de învățare, cele două școli se bazează pe același principiu: respectarea nevoii copilului pentru un anumit ritm sau ordine de învățare în rutina zilnică. Deși acest principiu este recunoscut și pus în aplicare prin joacă, cele două școli au viziuni diferite în modul în care jucăriile facilitează procesul de învățare:

Montessori: copilul trebuie să se joace cu acele jucării care îl ajută să înțeleagă concepte și să învețe lucruri noi; este vorba de jucăriile educative.

Waldorf: încurajează copilul să-și pună la lucru imaginația și să-și confecționeze propriile jucării, din materialele pe care le are la îndemână; metoda Steiner pune accentul pe creativitate în procesul de învățare a copilului.

Ambele școli folosesc curriculumuri adecvate nivelului de dezvoltare a copilului și cred atât în abordarea practică, cât și teoretică în procesul de învățare, desfășurate concomitent pe parcursul mai multor cicluri educaționale.

Artă și creativitate

Montessori: exploatează arta și creativitatea, dar educatorii consideră că cei mici învață și se dezvoltă cel mai mult dacă se concentrează pe partea pragmatică; cunoașterea este inițiată prin experiența și contactul cu lumea înconjurătoare în toată splendoarea ei.

Waldorf: sistemul nu agreează concepția Montessori și consideră că dezvoltarea creativității de la vârste mici este esențială pentru dezvoltarea pe termen lung a copilului - arta, muzica, jocurile de rol, dar și cele care pun imaginația la lucru sunt integrate constant în orele de clasă.

Perspectiva asupra naturii

Ambele tipuri de scoli au meritul de a pune accentul pe importanta stilului de viață eco și pe respectul pentru natură. Atat în sistemul Montessori, cât și în tehnica Steiner, copiii învață o mulțime de lucruri despre lumea înconjurătoare și natură

Reciclarea și protecția mediului sunt două părți importante în curriculumul ambelor școli.

Utilizarea calculatorului și televizorului

Concepția privind introducerea gadgeturilor în procesul educațional diferă la cele doua școli:

Montessori: lasă la latitudinea părinților să decidă cât și cum anume trebuie folosite dispozitivele electronice în educația copilului, deși recomandă limitarea televizorului, telefoanelor mobile, calculatorului în activitățile din programul lui obișnuit.

Waldorf: este rigidă în ceea ce privește expunerea la gadgeturi și surse media moderne. Fiolosofia școlii urmărește ca cel mic să-și creeze propria lume, prin prisma imaginației și să nu se lase influențat de aceste surse moderne. Calculatoarele sunt introduse în procesul de învățare la orele de clasă, în clasele superioare.

Ambele școli consideră că gadgeturile limitează dezvoltarea creativității și imaginației copiilor, chiar dacă una pune mai mult accentul pe aceste abilități decât cealaltă.

Aptitudini școlare sau de învățare

Cele două școli diferă din punct de vedere al dobândirii aptitudinilor școlare:

Montessori:  introduce programa școlară devreme, încă de la vârsta preșcolară. Copiii învață să citească încă din anii de grădiniță

Waldorf: o introduce abia de la 7 ani sau mai târziu. În preșcolaritate, educatorii accentuează mai mult activitățile copilăriei, încurajează imaginația și creativitatea copiilor. Se concentrează pe dezvoltarea și dobândirea aptitudinilor de scris și citit abia în primii ani de școală.

1. Expune materialele pe o etajeră. În loc să le depozitezi grămadă într-o cutie de jucării, e mult mai ușor pentru un copil mic să le vadă dacă expui frumos câteva pe o etajeră.
2. Fă-le să arate atractiv. Când pui materialele necesare pentru o activitate într-un coș sau pe o tăviță, copilului i se vor părea mai interesante. Dacă își pierde interesul față de ele, uneori le poți face mai atrăgătoare schimbând tăvița.
3. Arată-i ce trebuie păstrat laolaltă. Într-un coș sau pe o tăviță, toate materialele stau la un loc. De exemplu, pe tăvița pentru modelat plastilină putem pune un recipient cu plastilină, ustensilele cu care poate fi modelată, tăiată și ștanțată și o acoperitoare ca să protejăm masa.
4. Aranjează totul în așa fel încât copilul să se servească singur. În zona de pictat putem agăța șorțul de un cârlig pe o latură a șevaletului și o cârpă umedă pe cealaltă latură, pentru șters apa de pe jos, șters pe mâini sau curățarea șevaletului la sfârșit. Putem pune la îndemână un căș cu coli de hârtie albă, din care copilul să se servească singur, și un uscător pliabil cu cârlige de rufe, de care să-și atârne picturile la uscat. Copiii mai mici vor avea nevoie de ajutor în parcurgerea acestor pași, dar, treptat, vor deveni capabili să facă tot mai multe pe cont propriu.
5. La sfârșit, adu materialele în starea inițială. Un puzzle, de pildă, care a rămas asamblat e mai puțin captivant pentru copil decât unul neterminat. Dezasamplează-l înainte să-l așezi la loc pe etajeră. Pune piesele într-un castron, în stânga, și planșa pe care se așează, în dreapta. Urmărirea materialelor de la stânga la dreapta îl pregătește indirect pe copil pentru citit.

Coloratul devine tot mai popular și în rândul adulților. Multe studii de specialitate scot la iveală multitudinea de beneficii pe care le au adulții dacă reintroduc coloratul în programul lor încărcat.

         Te invit pentru o secundă să îți închizi ochii și să-ți imaginezi că ești din nou copil, stând la birou cu toate cariocile și colorând. Parcă te bucuri doar amintindu-ți… De ce să nu retrăiești acea bucurie pură din nou?

  Este o metodă de relaxare și concentrare relative nouă, iar din ce în ce mai mulți adulți sunt dispuși să o încerce.  Știi prea bine că omul deschis la minte va fi întotdeauna câștigător.

Îți prezint mai jos cele mai importante beneficii ale coloratului citite din diferite studii:

1. Reduce depresia și anxietatea

            Coloratul a devenit tot mai des folosit de către psihoterapeuți si psihologi care introduc această activitate în terapiile lor. Conform “The Guardian”, studiile specialiștilor din Noua Zeelanda arată că doar 10 minute de colorat zilnic poate reduce simțitor anxietatea și depresia.

            Curry N. A. și Kasser T. explică în “Can coloring mandalas reduce anxiety?” rezultatele cercetării lor asupra unui grup țintă de studenți. Cei care au primit cărți de colorat au înregistrat o scădere a nivelului de anxietate pe când cei care au primit foaia alba și au colorat ce au vrut nu au înregistrat vreo modificare notabilă. De aici înțelegem și diferența dintre cele 2 activități, care par a fi similar.

2. Îmbunătățește puterea de concentrare

            Dacă stai să te gândești, să te așezi pe un scaun și să te concentrezi la colorat și la nimic altceva, nu mai este așa de ușor ca și când eram mici. Ca și adulți suntem mereu grăbiți și ne concentrăm foarte greu când vine vorba de o activitate deoarece în capul nostru apar o mulțime de sarcini sau gânduri negative.

            La fel ca și meditația, prin practică reușești să îți lași mintea liberă și să te concentrezi doar asupra unui singur lucru.

3. Dezvoltă creativitatea

            Coloratul se află pe primele poziții când vine vorba de cultivarea creativității atât la copii cât și la adulți.

4. Este o bună metodă de a practica mindfulness și relaxare

            Coloratul te forțează să fii atent și mai ales prezent. Recent, această putere a PREZENTULUI este tot mai des căutată de toată lumea și iată că a sta liniștit și colorând te poate aduce aproape de acest trăit în prezent.

            Dr.Bea de la Cleveland Clinic afirmă că activitatea de a colora este comparată cu un exercițiu de meditație și relaxează creierul tocmai pentru că toată atenția se îndreaptă asupra unei singure acțiuni și astfel tot corpul se relaxează.

            Autorul dr. Tamlin Conner precizează că activitatea creativă de a colora este eficientă pentru a calma o minte stresată.

5. Te deconectează de la tehnologie și ajută la îmbunătățirea calității somnului

            Coloratul se vrea a fi o idee veche dar readusă tot mai des în atenția noastră tocmai pentru că stresul și orele petrecute cu ochii în laptop își spun cuvântul la finalul zilei. Astfel e important să nu colorăm pe tablete. Cei de la Bebrainfit.com au explicat foarte exact cât de bine face și calității somnului dacă înainte de culcare schimbăm timpul petrecut pe social-media cu câteva minute de colorat.

Pe scurt, coloratul are multe beneficii și trebuie practicat mai ales când ești stresat, obosit, anxios, depresiv sau pur și simplu vrei să ieși din viața cotidiană pentru câteva minute, să te relaxezi și să trăiești în prezent.

Activitățile senzoriale sunt o componentă de bază pentru învățarea și dezvoltarea timpurie. Suntem siguri că ați observat că un copil vrea să atingă TOTUL și apoi poate să guste, să scuture acel obiect, printr-un cuvânt să cerceteze. Vă propunem să creați bețișoarele senzoriale care stimulează în special senzorii de atingere, iar cel mai important, sunt extrem de ușor de făcut.

Ideea de bețișoare senzoriale a apărut în momentul când am observant cât de intrigați sunt copiilor când ating obiecte cu o structură diferită. O să vă întrebați de ce anume bețișoare? Pentru că sunt compacte și le puteți avea la îndemână mereu când trebuie să ocupați piciul cu ceva, de exemplu când așteptați decolarea avionului sau când sunteți la o terasă și așteptați bucatele, etc.

Pentru a face bețișoarele senzoriale ai nevoie de:

• Bețișoare din lemn;
• Lipici;
• Bucăți de material, de exemplu: biluțe din coton, hârtie abrazivă, ș. a.;
• Foarfeci;
• O riglă și un creion.

Pasul 1: Găsește 6 tipuri de material, de la moale la rugos. Bețișoarele din lemn utilizate de noi au 6 cm lungime, deci nu am avut nevoie de mult material.

Pasul 2: Tăiați materialul exact după dimensiunea bețișoarelor din lemn.

Pasul 3: Lipiți materialul de bețișoare și lăsați un pic să se usuce. Unele material, ca de exemplu hârtia abrazivă, au nevoie de puțină presiune pentru a se lipi.

Pentru copii mai mici de 2 ani, manipularea acestor bețișoare senzoriale ar putea fi suficientă din punct de vedere al divertismentului. Pentru copiii de 2 ani și mai mari, este distactiv să discute despre textura diferită a materialelor.

Mult success la joacă!

Când copilul manifestă un interes deosebit față de un domeniu anume – de exemlu, mișcare, limbaj, socotit, citit – înseamnă că se află într-o așa numită „perioadă senzitivă”. Este un interval de timp în care copilul e extrem de receptiv la o anumită abilitate sau noțiune și o învață cu ușurință, fără efort.

Îl putem urmări ca să ne dăm seama în ce perioadă senzitivă se află și să-i oferim activități potrivite, care să-i încurajeze interesul respectiv.

Dacă începe să ne imite, repetând ca un papagal cuvinte rostite de cei din jur, vom ști că se află în perioada senzitivă a limbajului, așa că ne putem strădui să-i oferim cuvinte noi și cuvinte familiare, pe care să le exerseze.

Dacă e interesat să se suie pe masă, aproape sigur trece prin perioada senzitivă a mișcării și simte nevoia să-și exerseze abilitățile. În loc să-i dăm voie să se urce pe mobilă, mai bine îi amenajăm o cursă cu obstacole făcute din perne, pături, obiecte pe care să-și țină echilibrul sau pe care să se cațăre.

Tabelul de mai jos oferă câteva exemple despre cum îi putem alimenta interesul atunci când trece prin diferite perioade senzitive.

Notă: Unii părinți se tem că, dacă ratează o perioadă senzitivă – de exemplu, a cititului -, copilul nu își va mai însuși acea deprindere. Și-o va însuși, dar va avea nevoie de mai multă perseverență și mai mult efort, cam ca un adult când învață o limbă străină

Sursa: Educația montessori pentru copiii mici, autor: Simone Davies